RSS

Tag Archives: Michelle Williams

1. Shutter Island


Shutter Island, ecranizarea cărții cu același nume de Dennis Lehane este un film care m-a surprins într-un mod foarte plăcut atunci când l-am văzut prima oară, anul trecut. Mă așteptam la un alt thriller banal, a cărei acțiune are loc într-un azil de nebuni (temă preferată incă de la filmele mute încoace) și al cărui sfârșit va fi previzibil din primele 5 minute. M-am înșelat.

Filmul începe pe o barcă ce se îndreaptă spre insula Shutter, cu un Leonardo di Caprio (Teddy Daniels) mai nebărbierit ca niciodata și Mark Ruffalo (Chuck Aule) la bord. Atmosfera este dată de primele 5 minute: albastrul spălăcit al cerului și al apei, conversația celor 2 protagoniști, pălăriile de fetru,  dar mai ales aerul de copoi al celor doi. Dacă n-ai știi mai bine, ai zice că te uiți la un film cu gangsteri și Humphrey Bogart.

De ce se duc pe insula Shutter? Se pare că o pacientă care a ajuns acolo pentru că și-a ucis copiii a evadat și ei trebuie să-i investigheze dispariția. O poveste pe care nu mulți regizori ar fi reușit să o facă atât de interesantă și captivantă.

Ajunși pe insula Shutter, cei doi constată că aceasta are de toate: un azil de maximă securitate, un far la care nu are nimeni acces, păzit non-stop, nelipsiții nebuni grotești

și bineînțeles o ditamai furtuna în plină desfășurare. Cum ar zice vechea poveste de groază: It was a dark and stormy night…

Aici agenții fac cunoștiință cu doctorii care administreză azilul: John Cawley jucat impecabil, ca de obicei, de Ben Kingsley și dr. Jeremiah Naehring jucat de Max von Sydow.

Încă din primele minute ceva pare putred în toată povestea și în curând avem o paletă întregă de intrigi și intrigi secundare cu nebuni, doctori, naziști, posibile experimente secrete și câteva elemente psihanalitico-suprarealiste aruncate la mijloc.

Dap, ăia sunt tăciuni care ard în spatele lui Michelle Williams.

Cu cât cei doi agenți investighează mai mult cu atât se inmulțesc întrebările și neconcordanțele. Pe lângă nebunia din azil participăm și la nebunia personală a lui Teddy, a cărui soție a murit într-un incendiu provocat de un piroman care se află cu ei pe insulă. Încetul cu încetul însă lucrurile încep să prindă contur. Ceea ce nu înseamnă că sfârșitul devine chiar și pentru un moment previzibil.

Tot amestecul ăsta pare a crea o tocăniță de genuri și idei, dar totul este foarte bine gândit și povestit, astfel încât te face să revezi filmul și la fiecare revizionare îți sare în ochi un alt detaliu pe care l-ai pierdut data trecută. Este pur și simplu un film foarte bun, cu actori excepționali, o poveste interesantă și un sfârșit care te trece prin toate emoțiile posibile. Pe scurt, e un film care le are pe toate.

Advertisements
 
4 Comments

Posted by on 23 April 2011 in 1001 filme de văzut intr-o viață

 

Tags: , , , , ,